GVP Consulting › Analize › Economie
Numărul insolvențelor a crescut moderat în primul semestru. Numărul insolvențelor companiilor mari a crescut de zece ori mai repede. Mărimea a încetat să funcționeze ca amortizor.
Există o intuiție larg răspândită în mediul de afaceri românesc: la criză, firmele mici cad primele. Primul semestru din 2026 a răsturnat-o. Numărul total de proceduri a crescut cu 12,4% — moderat. Ceea ce s-a schimbat radical este profilul firmei care intră în procedură.
În semestrul I 2026, 3.855 de societăți și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență, față de 3.431 în perioada corespunzătoare din 2025. În primul trimestru fuseseră deschise 1.829 de proceduri, cu 14,3% mai multe decât cu un an înainte, iar în iunie s-au înregistrat 709 cazuri. O creștere de 12% nu este, în sine, un fenomen de criză.
Potrivit analizelor practicienilor în insolvență, în primul trimestru din 2026 au intrat în procedură 66 de companii cu active imobilizate de peste un milion de euro, față de 25 în T1 2025 — o creștere de circa 164%. Dintre acestea, 19 aveau active de peste patru milioane de euro, față de doar două în perioada corespunzătoare a anului precedent.
| Categorie | T1 2025 | T1 2026 | Variație |
|---|---|---|---|
| Total proceduri deschise | ≈ 1.600 | 1.829 | +14,3% |
| Companii cu active > 1 mil. EUR | 25 | 66 | ≈ +164% |
| Companii cu active > 4 mil. EUR | 2 | 19 | de circa 9,5 ori |
Tendința se confirmă sectorial: în agricultură, insolvențele s-au dublat aproximativ în primul semestru, de la 127 la 226 de cazuri, iar peste 40% din companiile mari din sector erau evaluate ca aflându-se în zonă de risc financiar. Pentru anul 2025, datele asigurătorilor de credit comercial indicau 7.553 de proceduri noi și 684 de firme cu venituri de peste 500.000 de euro intrate în insolvență — cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani.
| Județ | Insolvențe, S1 2026 |
|---|---|
| București | 725 |
| Bihor | 275 |
| Cluj | 218 |
| Timiș | 187 |
| Ilfov | 185 |
| Prahova | 138 |
Insolvența este partea care produce titluri. Sub ea se află un volum mult mai mare de retrageri discrete: 29.818 dizolvări în primul semestru, față de aproximativ 26.400 în 2025, și peste 5.400 de firme care și-au suspendat activitatea în primul trimestru. Acestea sunt decizii voluntare de încetare, luate înainte de imposibilitatea de plată — și de aceea sunt un indicator mai fidel al stării mediului de afaceri.
Levierul costurilor fixe. Compania mare are structură: depozite, flotă, funcții de suport, sisteme. Aceste costuri nu se ajustează la ritmul cererii. Cu un comerț cu amănuntul în scădere de 5,5% în volum, gradul de utilizare a structurii scade, iar costul unitar crește exact atunci când prețul nu poate fi majorat.
Costul banilor și al timpului. Cu rata de politică monetară la 6,50% și un curs de 5,2088 lei pentru un euro, o firmă cu levier și importuri suportă simultan datorie scumpă și bază de cost în valută. Ceea ce, la o creștere de 10% pe an, era o problemă de trezorerie devine, la stagnare, o problemă de solvabilitate.
Contagiunea prin credit comercial. Compania mare are portofoliu concentrat și expuneri comerciale mari. Intrarea în insolvență a unui client care reprezintă 8% din cifra de afaceri, cu 90 de zile de creanțe neîncasate, poate depăși profitul anual al furnizorului. Studiile pe date exhaustive de firmă arată că falimentul unui client crește semnificativ probabilitatea de faliment a furnizorului — un canal de propagare care nu trece prin bănci.
Deficitul de coordonare la scară. Aici se află cauza cel mai frecvent ignorată. Companiile care au crescut de trei-patru ori în ultimul deceniu au adăugat volum, oameni, locații și linii de produs — păstrând mecanismul de coordonare al unei firme de douăzeci de angajați: decizia la patron, informația informală, controlul prin prezență. Într-o economie în expansiune, deficitul de coordonare se plătește în marjă. Într-o economie stagnantă, se plătește în lichiditate.
Firma nu intră în insolvență pentru că i-au lipsit banii, ci pentru că nimeni nu a văzut la timp că vor lipsi. Iar motivul pentru care nimeni nu a văzut este un sistem de informare și control care nu a fost construit niciodată.
| Indicator | Ce arată | Cum se citește |
|---|---|---|
| Durata medie de încasare | Deteriorarea disciplinei de plată | Pe tendință și separat pe primii cinci clienți, nu ca medie generală |
| Ciclul de conversie a numerarului | Câți bani stau blocați în operare | Zile stoc + zile creanțe − zile furnizori. +15 zile la 20 mil. lei ≈ 800.000 lei blocați |
| Concentrarea clienților | Expunerea la contagiune | Ponderea primilor trei în cifra de afaceri, cu creanțele asociate |
| Acoperirea costurilor fixe | Cât rezistă structura | Câte luni de costuri fixe acoperă marja brută la volumul actual |
| Marja pe linie, după costul de servire | Care linie consumă lichiditatea | Nu marja brută pe linie — marja după alocarea costurilor de servire |
SurseONRC (insolvențe, dizolvări și suspendări, semestrul I 2026) · CITR (analiza companiilor de impact, T1 și S1 2026) · Coface (studiul insolvențelor, 2025) · INS (PIB T1 2026; comerțul cu amănuntul, ianuarie–mai 2026) · BNR (politica monetară, 8 iulie 2026; curs de referință, 1 august 2026) · literatura privind eșecul organizațional și propagarea prin credit comercial (Argenti, 1976; Hambrick și D'Aveni, 1988; Jacobson și von Schedvin, Econometrica, 2015). Datele private și cele oficiale folosesc definiții diferite; comparațiile se fac la nivel de tendință.
O discuție de 45 de minute, fără cost și fără obligații, în care ne uităm la organizarea ta concretă — nu la teorie.
Programează o întâlnire
